Sf. Petru deschide. In fata usii, nimeni. Peste 5 minute, iar „cioc-cioc”. Sf. Petru iar deschide, se uita in jur. Nimeni. Iar „cioc-cioc”. De data asta, sf. Petru era pregatit dupa usa, smulge usa cu putere si mai apuca sa-l vada pe unu’ care disparea rapid.
– Fire-ai tu al dracului, care te tii de prostii si bati pe la usa si te joci cu nervii mei! Nesimtitule!
La care omul, cu tristete in glas, departandu-se in viteza:
– Ce sa faaac, daca ma tot resusciteaza astiaaaaaaa……
